Ai încredere în știință? În principiu ar fi bine să ai...

 Ai încredere în știință? În principiu ar fi bine să ai...

Doar că trebuie să știi următoarele:

A. Coerciția nu este știință. Nimeni nu te poate obliga să crezi un singur punct de vedere.

B. Cenzura nu este știință. Niciodată nu există consens deplin în cercetare. Dacă nu poți citi și alte puncte de vedere...domeniul este cenzurat.

C. Datele false nu sunt știință. Știința se bazează pe ipoteze pe care încearcă să le confirme sau să le infirme, dar niciodată pe date false.

D. Manipularea rezultatelor nu este știință. Obținerea de avantaje prin manipularea rezultatelor cercetării este crimă și trebuie tratată ca atare.

E. Folosirea arbitrară a surselor nu este știință. Cercetarea cu bună intenție ia în considerare toate punctele de vedere cunoscute...nu doar pe cele care convin autorilor.

F. Alarmismul intenționat nu este știință. Cine face apel la „cercetare” pentru a alarma nejustificat populația este un criminal. În fond cercetarea este o încercare, nu un răspuns definitiv.

Iată cum poți depista pseudo-știința (bad science):

1. Titluri senzaționale. Presa simplifică articolele științifice și le îmbracă în senzațional.

2. Manipularea rezultatelor. Presa poate trunchia sau interpreta în mod eronat rezultatele pentru a servi mai bine „poveștii”.

3. Conflictul de interese. Cititorul trebuie să știe cine a finanțat studiul. De multe ori, companii private angajează oameni de știință pentru a demonstra că produsele sau serviciile lor sunt bune pentru uz general. Există suficiente cazuri în care „știința” a fost folosită pentru foloase personale sau financiare.

4. Corelație și cauzalitate. O corelație între variabile nu înseamnă că una a cauzat-o pe cealaltă. Încălzirea globală a început din anii 1800, în timp ce numărul piraților a scăzut. Asta nu înseamnă că lipsa piraților să numără printre cauzele încălzirii globale.

5. Concluzii fără dovezi. De multe ori speculațiile împing știința mai departe, dar a formula concluzii solide bazate doar pe jocul cuvintelor, fără dovezi clare, nu se cheamă știință.

6. Eșantion prea mic. Cu cât eșantionul este mai mic cu atât scade nivelul de încredere în rezultatele acelui studiu. Concluziile pot fi valide dar sunt lipsite de reprezentativitate.

7. Eșantion nereprezentativ. Dacă eșantionul este sensibil diferit de populația cercetată atunci rezultate tind să fie manipulate către un scop particular.

8. Lipsa grupului de control. În testele clinice, rezultatele testelor pe subiecții participanți se compară cu cele ale grupului de control care nu au primit substanța supusă cercetării.

9. „Blind testing”. Pentru a preveni prejudecățile și erorile, subiecții nu trebuie să știe dacă vor fi testați sau sunt în grupul de control. Uneori nici cercetătorii nu știu acest lucru decât după teste.

10. Selectivitate în raportarea datelor de cercetare. Implică doar selectarea acelor rezultate care sprijină concluziile studiului, ignorându-se cele care contrazic.

11. Rezultate care nu pot fi replicate. Rezultatele solide trebuie să poate fi replicate și de alte studii independente. Descoperirile extraordinare necesită dovezi extraordinare, lucru care nu poate fi furnizat printr-un singur studiu.

12. Materialul nu a fost publicat printr-un proces de peer-review. Înainte de publicare un studiu important se supune criticii constructive a altor specialiști în domeniu pentru a se detecta și înlătura erorile. Fără acest proces nu se poate câștiga notorietate și credibilitate.

În concluzie, dacă vrei să ai încredere în știință documentează-te de la sursă, din jurnalele științifice internaționale cu mare reputație. Citește toate articolele, toate punctele de vedere. Abia după aceea vei înțelege. Informația există, doar să ai mintea și inima deschise.

Pe Tik-tok, Facebook, Instagram, presa scrisă găsești distracție, senzațional, alarmism...dar nu știință.