Translate

luni, 25 martie 2013

Loc de muncă sau carieră?

Desi s-a dezbatut mult pe teama aceasta inca exista multa confuzie in definirea carierei si mai ales in ce cred oamenii despre viata lor profesională si evolutia acesteia. In functie de educatie, nevoi, motivatii, planuri si contexte personale unii oameni isi doresc doar un simplu loc de munca, altii isi doresc o cariera. Insa paradoxul este acela ca oricand un simplu loc de muncă poate deveni inceputul unei cariere precum si ceva promovat drept cariera (vezi MacDonalds) poate deveni in timp un simplu loc de muncă trecut în istoricul profesional al unei persoane. Este vorba doar de motivatii si optiuni/alegeri.
 
In sens clasic cariera reprezintă:
-  o alegere/set de alegeri pentru oamenii cu un anumit nivel si specific de educație
-  învățare permanentă și implicare
-  un traseu neparat evolutiv ca funcție/funcționalități/aptitudini/responsabilități
-  o profesie intr-un domeniu anume
-  dorința de a obține performanță și rezultate
 
Cariera poate fi planificata sau nu, dar in esenta ea reprezintă traseul dorit în viața profesională. Unele persoane sunt consiliate încă din scoala primara  asupra traseului educațional și al viitoarei cariere. De exemplu, un copil talentat in muzica, cu susținerea părinților va avea o carieră previzibilă, planificată -  Liceul de muzica, Conservatorul, apoi activarea ca muzician într-o formatie/ filarmonică/opera, etc. Cu cât este mai talentat cu atât va reuși să-și impune numele în domeniu. La fel se poate întâmpla în sport sau în domeniul artelor.  Toata planificarea carierei va esua daca demersul a fost construit exclusiv pe voința părinților și nu pe talentul copilului. O alta componenta importantă este cultivarea plăcerii de a pune în valoare talentul. Dacă actul de educație  nu este echilibrat ci mai degraba se optează pentru stilul disciplinei spartane mulți tineri talentați la varsta alegerilor vor opta pentru altceva pentru ca nu gasesc placere in ceea ce fac.
 
Există numeroase studii care spun că sistemul educațional românesc nu ajută deloc absolvenții în identificarea și urmarea unei cariere (cu mici excepții). Astfel, primul angajator devine un reper extrem de important în alegerea un traseu profesional. Daca nu neaparat un exemplu de urmat măcar o experiență catalogată drept „asa ceva nu imi doresc pe termen lung”. Tocmai de aceea mulți tineri schimbă 3-4 locuri de muncă în primii 5 ani  după absolvire pentru ca nu au o direcție clara, nu sunt încă decisi ce vor să facă iar salariile primite nu au compensat lipsa motivatiei. Deci, într-o primă fază, motivația și previzionarea oportunităților sunt cele care fac diferența între un simplu loc de muncă și începutul unei cariere. Cei deciși și motivați, aleg domeniul de la început și chiar daca schimba angajatorul vor face carieră în domeniul ales, altii indecisi vor schimba mai multe domenii și angajatori pana vor gasi ceva care să le satisfacă criteriile de carieră. Unii mai de vreme, altii mai tarziu, altii niciodata. Sunt oameni care au avut o viata profesionala „la supravietuire”, muncind 35 de ani în 10 domenii diferite, la 20 de angajatori, exploatându-și un minimum de competențe profesionale.

De unde stii ce vrei?
 
Un loc de muncă = un loc spre care pleci dimineața și te întorci după norma de lucru, cu unica motivație, aceea de a caștiga un minimum de bani. Nu există implicare emoțională aproape deloc, singura grija fiind aceea de a face sarcinile obisnuite pentru ca nu cumva sa ti se taie din salariu. O altă grijă este să nu superi seful. Colectivul, atmosfera si relationarea nu sunt importante daca singura tel este salariul. Scopul central este salariul lunar.
 
Cariera= serie de oportunități de angajare conectate cu scopul de a acumula competență și experiență pentru a trece la un nivel avansat ca poziție, funcții, salarizare. In construirea carierei se investeste energie, emoții, creativitate cu scopul de a excela în activitate și de a cladi relatii de durată care pot ajuta în atingerea obiectivelor de cariera. Scopul central este promovarea și statutul.       
 
După unii autori, chiar dacă ai avut multe locuri de muncă și ai schimbat domeniile poti afirma ca ai dezvoltat o carieră dacă ai exploatat acelasi set de competențe. Tine de strategia fiecaruia și motivațiile sunt diferite. Există persoane care preferă in loc de promovare la actualul angajator, aceeași poziție la altă companie pe salariu mai mare sau pentru cele mai diverse motive (alt sef, alt colectiv, mai aproape de casa, etc). Alte persoane pur si simplu nu pot activa mai mult de un an sau doi intr-un domeniu, apare plictiseala si doresc să schimbe permanent. Altii sunt conservatori, desi nu sunt sanse de promovare, raman 30 de ani la acelasi birou gasind balanta perfecta intre disponibilitatea sa de implicare si salariu.

Nimic nu este gresit atata timp cat constientizam ca:
- fiecare loc de muncă este parte din cariera noastra/istoricul profesional
- la fiecare loc de muncă ne imbunatatim abilitățile și dezvoltăm resurse pentru viitor
- fiecare loc de muncă oferă oportunități de relaționare și de creare de conexiuni utile pe viitor
- la fiecare loc de muncă presupune implicare si trebuie să dam tot ce avem mai bun. Macar din respect pentru noi.
- suntem impăcați cu noi însine ca am acceptat sa lucram in acea companie chiar si pentru o perioada scurta de timp si o putem trece la capitolul experienta utila.

O vorba veche suna cam asa: Cariera cere sacrificii! Nu sunt de acord cu acest mod radical de a vedea lucrurile (vezi si articolele mele precedente). Daca sacrificiile sunt prea mari inseamna ca nu este cariera potrivită. O cariera buna vine cu oportunitati atat pentru angajat cat si pentru familia sa. Totul poate fi negociat pentru a obtine armonie. Daca esti bun cu adevarat in ceea ce faci nu e nevoie sa iti petreci 12 ore pe zi la birou, mai ales cu tehnologia din ziua de azi. Competitia s-ar multumi sa te aiba 7 ore/zi. Am intalnit destui oameni care din cauza asa ziselor sacrificii pentru cariera au pierdut lucruri pe care nu le-au mai recuperat niciodata (familie, sanatate, timp, pasiuni, etc.)

In concluzie, cariera de succes se obtine cu implicarea sustinuta la angajatorul potrivit. Degeaba stai pana tarziu pe baricade daca nu te observa si nu te sustine nimeni. Fie din cauza sefilor, colegilor sau a muncii in sine, exista locuri de munca bune in care e o placere sa lucrezi si sa iti construesti cariera, locuri de muncă rele pe care le induri o perioada cu scopul de a capata experiența si locuri de muncă mizerabile. Oricat de mult iti doresti un job nu accepta sa muncesti si sa iți pierzi timpul in astfel de locuri.

Daca poti sa alegi, alege doar ceea ce crezi ca iti face placere sa faci. Doar asa poti fi bun, apreciat, promovat.  Cariera construita cu rabdare, pe acumulare de competență, este cea mai sanatoasa. In cariera, ambitia neacoperita de competenta te face sa pari ridicol...
       
 
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu